…nu am vrut decît să îmi termin de desenat tabloul. Universul meu ciudat şi discromat.Rînd pe rînd, culorile au explodat sub Mîna Lui. Cerul e uşor. Soarele e îngăduitor. Trandafirul e vremelnic. Iarba e tăcută.S-au terminat culorile. Şi s-a făcut noapte. Credeai că noaptea e neagră? E doar…fragilă. Milioane de stele o ameninţă cu fiecare nouă sclipire. Luna o invadează cu razele ei candide. Noaptea nu e neagră, e doar fragilă.O singură nuanţă îmi îmbracă tabloul. Învălmăşeala de culori distruse şi desfiinţate devine… Alb.Da, în final totul se reduce la Alb. Aşa voi fi acolo Sus. În Alb.Pînă atunci, alunec pe un curcubeu viu al promisiunilor Lui.Da, un curcubeu viu. Iar acela pe care mi-l lipeşte El pe nori, cu picături de ploaie, nu este decît o frîntură a Dragostei, ecou al unei jertfe nemeritate.Un curcubeu viu. În care fiecare culoare ascunde de fapt, o binecuvîntare. Ascunde o lacrimă. Ascunde un zîmbet.Ascunde un cer uşor, un soare îngăduitor, un trandafir vremelnic, pe iarba tăcută, în noaptea fragilă a unei existenţe pline de dor şi tînjire…Şi e doar un univers care mi se pare…Mi-e dor de Acasă. Cînd voi ajunge acolo, să nu plîngi după mine…În sfîrşit tabloul meu va fi complet. Nu voi mai rupe inimi, pe care mi-am schiţat lumea. Nu voi mai toci creioane de trăiri şi clipe.Cînd voi ajunge acolo…When I get where I’m going On the far side of the sky The first thing that I’m gonna do Is spread my wings and flyI’m gonna land beside a lion And run my fingers through his mane Or I might find out what it’s like To ride a drop of rainYeah when I get where I’m going There’ll be only happy tears I will shed the sins and struggles I have carried all these years And I’ll leave my heart wide open I will love and have no fear Yeah when I get where I’m going Don’t cry for me down hereI’m gonna walk with my grand daddy And he’ll match me step for step And I’ll tell hi...